Vreau sa zic,daca nu v-ati tot macina mintea cu pacatele -ajunge cât
le pomeniti la spovedanie – daca nu v-ati otravi gândul cu ele, ati lasa
toate înapoi si v-ati însenina fata si inima de dragul lui Dumnezeu,
care poate El ceea ce la oameni este cu neputinta. Seninatatea, asta
care nu scade, asta as vrea sa o prindeti de la mine.
- Mai bine o rugaciune pentru cel care înjura, decât o observatie.
- Mai mare este omul în genunchi, decât în picioare
- Solutia nu e de a aduna totul în tine, de a încerca sa rezolvi tu totul; fara ajutorul supranatural te va face sa explodezi.
-Sa nu vorbesti niciodata despre proiectele tale, caci cel rau stie doar ce vorbesti nu si ce gândesti si ti le nimiceste.
- Mai bine de jumatate din numarul patimilor sunt ale mintii. Postul lucreaza si asupra acestora.
- Bolile încep de la suflet, de la minte, de la conceptia despre lume, de la dezechilibrul mintal.
- Paralizia loveste de obicei pe cei nesatui de avere si poate fi mostenita.
- Numai cât necaz îi trebuie omului ca sa se mântuiasca da Dumnezeu
omului. Este cu dreptate sa tragi scurta (necazul) pentru necredinta.
Când omul îsi revizuieste pozitia fata de Dumnezeu, fata de Domnul
Iisus Hristos, fata de Biserica, atunci si Dumnezeu va fi cu el. Va fi
mai greu de copiii celui ce nu-si revizuieste pozitia fata de Dumnezeu.
- Nu-l judeca pe cersetor ca fumeaza.
- Diavolul prezinta patimile din om ca placute si usoare.
- Pacatele se înregistreaza în codul genetic al fiecaruia.
- Sa nu credeti ca veti intra dupa moarte întru Împaratia în care n-ati trait pe pamânt!
- Sufletul e trimis de Dumnezeu în momentul conceperii si Dumnezeu
singur, stie ce va fi cu copilul acela, cu ce capacitati ar fi venit în
lume si ce va fi si ce va face în lume. Numai te trezesti la batrânete
cu ispasirea pentru copiii pe care nu i-ai lasat sa se nasca sau chiar
i-ai avortat.
- Cei ce cred nu au voie sa nu creada. De aceea, când fac rau,
Dumnezeu îi pedepseste, ca sa nu mai poata lucra nimic, pentru ca sa-si
vina în fire si sa-si revizuiasca pozitia, atitudinea fata de Dumnezeu.
- Se vorbeste de unirea Bisericilor, deci de ajungere la
sobornicitate. La sobornicitatea Bisericii ajung cei ce renunta la
confesionalitate.
Tendinta Papei de a atrage în acelasi staul pe toti crestinii nu se va realiza niciodata.
Papa nu va ajunge niciodata la o turma si un Pastor în staulul Romei, deoarece Biscrica are un singur Pastor: Iisus Hristos.
- Sectarii au provocat o libertate catehetica care-i duce la erezie
- Diavolul stie si el Scriptura, însa diavoleste, deoarece mintea lui
fiind nebuna, strâmba întelesul oricarui cuvânt, de vreme ce el nu sta
în adevar, ci în minciuna. -
Dracii nu au putere asupra crestinului ortodox, botezat dupa rânduiala, în Biserica.
Botezul pocaitilor (de tot felul) este lepadare de primul botez drept si e pacat. – Nu da cu bâta în viespele sectare.
- Ba unii vor ajunge ca, cu ajutorul demonilor, luându-se dupa
amagiri satanice, sa pogoare chiar foc din cer amagind chiar si pe
sfintii adevarati.
Acestia sunt mucarii de azi, din mijlocul vostru, adica sectarii,
care atunci când vor fi lepadati de dreptul Judecator vor zice:
“Doamne nu am facut minuni în numele Tau? Nu ne-am închinat noi Tie?”
La toate acestea Dumnezeu le va raspunde: “Duceti-va de la Mine
blestematilor fiindca nu va cunosc pe voi”
- Daca nu poti vorbi cu copiii despre Dumnezeu, vorbeste cu Dumnezeu despre ei.
- Casatoria-i pentru mântuire si prunci, nu pentru placeri si
desfrânare. – Tinerii sa se mute de la batrânii care le strica casa. –
Pantalonii la femei – mult mai grav ca lipsa de basma la rugaciune.
- Casatoria e sacul cu pacate, marita-te si ia-l în spate.
- În timpul sarcinii, mama sa nu stea în fum si sa nu ia medicamente.
- Daca nu-i da pace la copil în vremea sarcinii, copilul va avea precocitate sexuala.
- Decât cancer mai bine copii.
Iobagii aveau câte 16 copii. Si erau slugi!
- Copiii nascuti numai dupa distractii si destrabalari au iesit rai.
- Cei care opresc copiii de la credinta sunt osânditi mai rau ca sinucigasii.
- Parul pe ochi la baieti si fete le strica si mintea.
- Copiii – scolari sa se culce la ora 10 (22) seara si sa se scoale
la ora 5 dimineata, ca sa poata învata. Si sa se fereasca de prieteniile
rele. [numai în timpul somnului dintre orele 22-24 organismul uman
produce un hormon de crestere si refacere a celulelor.
Când dormim în afara acestor ore, celulele (si organismul întreg) se
odihnesc, dar nu se repara, nu se refac. Rezultatul: cei ce nu dorm
între 22-24, îmbatrânesc mai repede si nu au detenta (spontaneitate)
fizica si mentala] – Cine face curte nu face carte
- Examenele se iau mai usor în stare de înfrânare, de castitate, pentru ca se convertesc mai usor energiile în inteligenta.
Se stie ca marii savanti îsi convertesc, endocrin, energia lor aproape total si nu au avut nevoie de femeie.
- De obicei patimesc de cancer cei care nu postesc niciodata.
Cancerul înca nu are leac si apare fara alte explicatii, decât ca o
frâna pedepsitoare a desfrânarii stomacului.
Se vede ca prin el se pedepseste lacomia mâncarilor si obârsia desfrânarii.
- Fumatul slabeste nu numai plamânii, ci si mintea omului, încât credinta nu o mai vezi atât de curat.
-Cei bolnavi sa tina regimul bolii în loc de post.
- Cei vechi stiau pricina pentru care nu se arata Antihrist în zilele
lor, caci Sfântul Pavel vorbeste despre taina aceasta în chip ascuns,
dar n-o numeste (II Tesaloniceni, 2, 3).
E Sfânta Liturghie sau Jertfa cea de-a pururi, despre care a grait
Domnul prin Daniil (Daniil 12, 10) si apoi Însusi ne-a învatat.
Ea este cea care opreste sa nu se arate Antihrist sau omul
nelegiuirii (II Tesaloniceni 2, 3) decât în vremea îngaduita lui de
Dumnezeu.
Caci pentru multimea faradelegilor, de mult ar fi trebuit
Dumnezeu-Tatal sa sfârseasca lumea, însa Dumnezeu-Fiul, Cel ce este
iubirea de oameni si de toata firea, mereu Se aduce pe Sine Jertfa
Sfânta înaintea lui Dumnezeu-Tatal, mijlocind milostivirea de la El.
- Precum Taina Pocaintei e un dar al cerului, sub chip smerit, pentru
mântuirea fiecarui suflet în parte, asa Sfânta Liturghie, marea taina,
ascunsa iarasi sub chip smerit, mântuieste lumea sau o fereste de
urgiile lui Antihrist. Iata de ce, toata lumea ar trebui sa vie la
Sfânta Liturghie, ca pentru dainuirea lumii e darul acesta pe pamânt.
- Va lua tara foc din Prislop (e vorba de “focul” Duhului Sfânt: Lc. l2, 49)
- Nu va putea avea omul pace pe pamânt de nu va avea pace cu
Dumnezeu! (I Tesaloniceni 5, 3; Luca 21, 55; Isaia 139, 11). Asadar în
numele lui Hristos va rugam ca si cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi:
împacati-va cu Dumnezeu (II Corinteni 5, 20).
- Sa bagam de seama ca nu cumva crestinismul sa se ia de la noi. Pe
simplul motiv ca noi, crestinii, nu aducem roadele acestui crestinism:
oameni dupa chipul lui Iisus.
- Mântuirea nu se câstiga cu o fapta razleata, ci presupune o fata
sociala; nimeni nu se mântuieste singur; de mântuirea sa se mai leaga o
multime de oameni. – Mântuirea noastra nu e numai un dar de la Dumnezeu,
ci si o fapta a libertatii noastre.
- “Nu este stapânire fara numai de la Dumnezeu” (Rom. 13, 1). Deci
primim divinul stapânirii, dar refuzam pacatul ei… Sa fiti deci
pregatiti sa puneti capul pe butuc daca credinta o va cere.
- Unei stapâniri de stat (sau sef), care nu se supune lui Dumnezeu,
nici Sfânta Biserica (si slujitorii ei) nu trebuie sa i se supuna. – Din
toate timpurile se stie ca, atunci când puternicii vremii ridicau mâna
asupra slujitorilor lui Dumnezeu, n-a mai dainuit puterea lor. –
Rugaciunile si jertfa Sfintilor Brâncoveni m-a adus pe mine pentru tara
aceasta a noastra.
- Vine timpul, si e foarte aproape, când toti preotii vor repara
bisericile, iar altii vor construi altele noi, dar nelucrând ei la
sufletul omului, vor ramâne bisericile goale, cucuvelele vor cânta
într-însele.
Roadele slabirii în dreapta credinta a teologilor în facultati si
seminarii vor fi preotii, care vor fi si mai slabi ca învatatorii lor;
mai ales în Transilvania ortodoxia aproape ca va dispare, ultima reduta
va fi Sibiul, dar va cadea si acesta. Dumnezeu nu forteaza mântuirea
nimanui. Cine are minte sa ia aminte.
- Fratilor, ascultati de Biserica, fiindca cei ce asculta de preotii
ei, asa cum sunt, de Dumnezeu asculta. – Parca toate lucrurile unui om
seamana cu stapânul lor. – Pacatul cel mai mare este razvratirea
împotriva lui Dumnezeu; atinge prima generatie si se nasc orbi. Pacatele
bunicilor si strabunicilor ca fumatul, bautura, curvia, atinge a treia
generatie. Sa ne cunoastem strabunicii si sa ne rugam pentru ei.
- Multi sunt mai betegi la minte decât la stomac.
- Multi sunt mai betegi la minte decât la stomac.
- Daca împiedici un guturai prin medicamente, îl transformi în alte
primejdii – ex. sinuzita. Lasa fazele obisnuite ale bolii – ca-i usoara –
ca-i cel mai bun leac al ei. Ferirea de frig ajunge.
- Obisnuit, lucrurile cam imposibile sunt la capatul alergarii spre desavârsire.
- Cine-i îngust la minte, n-are leac nicaieri. – Nu vreau ca neamul
acesta, care are o a asa de mare chemare la Dumnezeu, sa se corceasca. –
Sa-i iubim pe toti oamenii, dar nimic din cele omenesti. – Asceza
(înfrânarile de orice fel), fara iubire, e departe de Dumnezeu.
- Rar sa gasesti un om care sa dea sens religios mortii, adica s-o
astepte cu bucurie, ca pe-o izbavire sigura din împaratia pacatului.
- Împliniti-mi dorintele, sfaturile minime si va schimba Dumnezeu
situatiile, problemele voastre, fara sa fiu eu prezent, caci Dumnezeu e
Cel ce le schimba.
- Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când îsi urmeaza
destinul, au apararea lui Dumnezeu. Când si-l tradeaza, sa se gateasca
de pedeapsa.
- El e “acela” care va veni în numele sau – nu al lui Dumnezeu –
evreu de neam, care va tirani sub ascultarea sa tot pamântul. Caci
“acela” va primi sa fie împarat peste stralucirea tuturor împaratiilor
pamântului (Mt. 4, 8-9). Cel rau vrea sa ocupe scaunul lui Dumnezeu.
- Sfânta Liturghie mai tine lumea.
- Când faradelegile vor înclesta mintea si inima oamenilor si-i vor
salbatici asa de tare, încât vor zice ca nu le mai trebuie Dumnezeu si
Biserica si preoti, încât va fi salbaticirea si nebunia urii (Lc. 6, 11)
peste tot pamântul, atunci vine sfârsitul.
- Pentru o alunecare a omului de la nume la numar, au sa dea seama
toti înzestratii lui Dumnezeu, cei cu daruri, cu raspunderi, cu mariri,
cu puteri si cu tot felul de haruri.
Regele David, înzestrat deodata cu darul stapânirii si cu darul
proorociei, a capatat o strasnica pedeapsa, numai fiindca a îndraznit sa
numere poporul (II Regi 24).
Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-au murit 70.000 de oameni – si doar el gresise, nu poporul (II Regi 24,17).
Deci, înaintestatatorii si detinatorii puterii au sa dea seama, chiar de venirea sabiei dupa dreptate.
